Obiectivele şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale -se înscrie în Axa 3 a PNDR – Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi se încadrează în obiectivul 4 al Planului de Dezvoltare Locală al GAL Parâng, respectiv creşterea atractivităţii teritoriului.

Obiectivul general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile a teritoriului GAL Parâng.

Obiectivul specific
– creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite:
– creşterea gradului de accesibilitate şi asigurarea fluxurilor de circulaţie în localităţile rurale afectate de inundaţii care beneficiază de refacerea infrastructurii tehnico – edilitare;
– îmbunătăţirea (refacerea, inclusiv modernizarea, dacă este cazul] infrastructurii tehnico-edilitare din localităţile rurale afectate de inundaţii.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:
– îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
– îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
– Creşterea numărului de sate renovate;
– Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
– Creşterea numărului de elemente de infrastructură edilitară îmbunătăţite (refăcute, inclusiv modernizate, dacă este cazul) în urma inundaţiilor din anul 2010;
– Diminuarea efectelor pagubelor apărute ca urmare a inundaţiilor din anul 2010

Raportul cu strategia de dezvoltare
Dezvoltarea economică a Teritoriului GAL Parâng este afectată de multiple probleme generate de starea căilor de acces, lipsa sau insuficienţa utilităţilor publice şi a infrastructurii sociale. De asemenea, calitatea vieţii este strict determinată de distanta la care se află produsele şi serviciile necesare oamenilor.

In condiţiile economice actuale, dezvoltarea zonelor rurale sub toate aspectele, poate şi trebuiesă asigure o alternativa socio – economică a zonelor urbane.

Problemele complexe ales paţiului rural implică luarea unor măsuri menite să atenueze sausă elimine discrepanţele existente şi să realizeze o conexiune socio -economică.

Infrastructura rurală din regiunea GAL Parâng este slab dezvoltată, în majoritatea spaţiului rural se remarcă drumuri locale nemodernizate şi drumuri de pământ sau pietruite, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutieră sau la cea de cale ferată.

Deficienţe importante se constată şi la cele care aşigură circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploataţiile agricole. De asemenea, reţelele de alimentare cu apă in sistem centralizat, reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt aproape inexistente.

Astfel, în majoritatea comunelor lipsesc sistemele de canalizare şi statiile de epurare, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traversează regiunea GAL Parâng.

în aceste condiţii, multe gospodării din mediul rural nu au poşibilitatea şi/sau oportunitatea să acceseze serviciile agricole extinse, pieţele de desfacere, şi astfel nu îşi pot comercializa producţia agricolă şi genera alternative la mediul de subzistenţă.

Din punct de vedere al dezvoltării economice şi sociale, mediul rural este încă dependent de activităţile agricole bazate pe valorificarea primară a resursele naturale.

Cerinţele pentru o infrastructură rurală îmbunatăţităsunt evidente iar prin sisteme de aprovizionare cu apă modernizate, prin sisteme de canalizare, trebuie să se soluţioneze unele dintre dificultăţile sociale grave care există înspaţiul rural la nivel social regional. Investiţiile în asemenea infrastructuri rurale pot de asemeneasă sprijine diminuarea nivelurilor ridicate ale mortalităţii infantile.

Totodată înlăturarea efectelor negative generate de existenţa unei infrastructuri fizice şi sociale inadecvate va conduce şi la o diversificare a activităţilor din mediul rural.

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale constituie un prim pas ce trebuie făcut, acestea determinând pe de o parte mărirea atractivităţii mediului rural, iar pe de altă parte pătrunderea capitalului privat pe piaţa agricolă.

Descrierea acţiunilor ce vor fi realizate şi modul în care acestea satisfac nevoile stabilite în strategia de dezvoltare

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:
a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
b) Crearea şi dezvoltareaserviciilor publice de bază pentru populaţia rurală;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.
d) Investitii privind lucrări de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii in anul 2010

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură se înscriu în Axa 3 a PNDR -Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi se încadrează în obiectivul 4 al Planului de Dezvoltare Locală al GAL Parâng, respectiv creşterea atractivităţii teritoriului.

Sinergia cu alte măsuri
1. Priorităţile Uniunii Europene referitoare la:
– Conservarea biodiversităţii, protecţia apei şi a solului, diminuarea schimbărilor climatice şi a poluării aerului şi utilizarea pesticidelor;
– Implementarea inovaţiei în mediul rural, prin introducerea de noi produse şi procese ce au în vedere practici noi de producţie, de management de protecţie a mediului ce vor contribui la performantele fermierilor, micilor întreprinzători;
– Eficientizarea investiţiilor în producţia şi utilizarea de energie din surse regenerabile contribuind astfel la diminuarea poluării şi implicit la combaterea schimbărilor climatice;
– Agricultura ecologică pe baza dezvoltării producţiei şi a unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, luând în considerare potenţialul României în ceea ce priveşte agricultura ecologică;
– Dezvoltarea unui sector agricol, alimentar şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată compatibil cu liniile directoare comunitare şi care vizează atât îmbunătăţirea competenţelor profesionale prin investiţii în capitalul uman şi fizic cât şi restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi asectoarelor de procesare.

2. Programul Naţional de Reforme (PNR) al României
Programul Naţional de Reforme (PNR] al României, document elaborat în contextul strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită), evidenţiază reformele pe care Guvernul României le promovează cu prioritate şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere: macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă – într-un program coerent de reforme care să evidenţieze şi să valorifice şinergiile dintre domeniul economic şi cel social.

Priorităţile strategice ale PNR la care Planul de Dezvoltare Locală GAL Parâng îşi aduce contribuţia sunt următoarele:
– „îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea schimbărilor climatice”;
– „Creşterea ocupării şi a ratei de activitate”;
– „ îmbunătăţirea capacităţii administrative”.

3. Cadrul strategic Naţional de Referinţă
Cadrul strategic Naţional de Referinţă stabileşte baza pentru folosirea eficientă a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 din Fondul de Coeziune şi alte fonduri structurale europene fiind inclus în Planul Naţional de Dezvoltare şi echivalent cu Cadrul strategic Naţional de Referinţă (CSNR). CSNR al României, aprobat de către Comişie în iulie 2007, a fost elaborat în acord cu Liniile Directoare strategice ale Politicii de Coeziune (Decizia Conşiliului CE/702/2006) şi are, de asemenea, la bază Obiectivele strategice de la Lisabona şi Goteborg.

CSNR se axează pe patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:
– Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
– Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
– Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din România;
– Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
– Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

Intervenţiile prevăzute în strategia CSNR ţin cont de necesitatea investiţiilor atât în zonele rurale cât şi în zonele urbane, în contextul rolului pe care îl deţin în cadrul dezvoltării regionale cât şi pentru a promova dezvoltarea teritorială echilibrată şi durabilă şi incluziunea socială. Strategia de dezvoltare rurală şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu strategia Lisabona şi cu obiectivele de la Goteborg, în special prin creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, prin sprijin acordat zonelor defavorizate, investiţii în protecţia mediului, asigurarea conformităţii cu standardele europene şi încurajarea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi alimentar.

Coerenţa şi conşistenţa dintre obiectivele Planului de Dezvoltare Locală GAL Parâng şi CSNR au în vedere dezvoltarea omogenă şi durabilă a tuturor zonelor rurale ale României şi eliminarea oricăror poşibilităţi de dublă finanţare.

4. Planului de Dezvoltare al judeţului Gorj, respectiv Planul de Dezvoltare al judeţului Vâlcea.
Strategia de Dezvoltare Judeţeană urmăreşte dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

5. Planului de Dezvoltare al regiunii sud – vest Oltenia pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al dezvolării regiunii este reprezentat de crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel european care să ducă la reducerea disparităţilor intra şi interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii. Obiectivele specifice sunt:
– creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale
– îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare sociala a grupurilor dezavantajate
– creşterea acceşibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare – inovare şi transfer tehnologic îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării de activităţi economice durabile.

6. Fonduri nerambursabile oferite de CJ Gorj şi Vâlcea
Complementaritatea cu programe finanţate din fonduri europene

7. Programul Operaţional Regional, program cu finanţare europeană, prin intermediul căruia sunt promovate: îmbunatatirea infrastructurii regionale şi locale de transport, îmbunatatirea infrastructurii sociale, dezvoltarea durabilă şi sprijinirea turismului, dezvoltarea IMM-urilor etc.
Complementaritatea cu programe finanţate din fonduri naţionale

8. Programul privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de tratare a apei potabile şi de epurare a apei uzate (finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Turismului)

9. Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor (finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului)

Beneficiari

Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– Autorităţile locale (comune] sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată;
– Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietatesau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c”.

Acţiuni eligibile

Pentru componenta a):
– înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale şistrăzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative (comuna) pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi claşificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
– Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare,staţii de tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e); o Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare,staţii de epurare) pentru localităţile rurale avândsub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);
– Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tenşiune şi a reţelei publice de iluminat cu eficienţă energetică ridicată;
– Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi ruralesau către zone rurale care nusunt conectate la reţea;
– Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor. Prin staţie de transfer se înţelege instalaţia ce serveşte la transferul sau depozitarea pe termen scurt a deşeurilor urmând apoi să fie încărcate prin presare în prescontainere şi transportate pentru reciclare, trataresau eliminare

Pentru componenta b):
– înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri,spaţii de joacă pentru copii, terenuri desport, piste de biciclete];
– Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);
– Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);
– Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
– Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
– Achiziţionarea de microbuze care să aşigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoisociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;
– Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
– Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware,software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta c):
– Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural -grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);
– Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu poşibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
– Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Model de posibile acţiuni inovative :
Modernizarea centrului civic realizarea unor piste şi trasee pentru biciclişti
– punerea în valoare a potenţialului arhitectural local, a meşteşugurilor şi tradiţiilor locale prin înfiinţarea unor muzee
– înfiinţarea unor centre cultural-turistice
– înfiinţare centru de asigurare a serviciilor sociale pentru bătrâni şi persoane cu nevoi speciale
– renovarea clădirilor publice aflate în patrimoniul culturalşi arhitectural
– amenajare spaţii publice ca spaţii de joacă tematice pentru copii amenajare parcări, pieţe,spaţii pentru târguri etc

Tipul de costuri acoperite
Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Criterii de eligibilitate:
– Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
– Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale;
– Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
– Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;
– Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, (inclusiv Directiva Cadru Apă) şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de şiguranţă în transport/energie;
– Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată vor trebuisă prezinte fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un aviz din partea conşiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu strategia regională/judeţeană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se regăseşte însituaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul autorităţilor locale de a asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;
– Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;
– Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală;
– Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioadă de programare;
– Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cusemnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau acordul privind plata colectării deşeurilor;
– Beneficiarul se angajează să aşigure mentenanţa investiţiei.
Cheltuieli neeligibile:
– Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi nu sunt conforme cu normativele de proiectare;
– Investiţiile privind infrastructura de apă/apă uzată pentru localităţile rurale care intră sub incidenţa proiectelor regionale finanţate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor regionale;
– Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;
– Impozite şi taxe fiscale;
– Costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
– Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli similare;
– Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa 1 a PNDR (drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră);
– Drumurile judeţene, naţionale şi reţeaua TEN-T;
– Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului traditional autentic;
– Renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale;
– Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;
– Construcţia de aşezăminte culturale noi;
– Orice cheltuieli realizate cuscopul asigurării mentenanţei sau orice alte cheltuieli generate deşimpla înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;
– TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitive suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005;
– Costuri deschimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
– Contribuţia în natură;
– Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.
– Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;
– Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
– Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
– Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor.

Pentru localităţile rurale identificate prin Master Planurile Regionale şi eligibile prin PNDR, investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare. în cazul în care pentru celelalte localităţi rurale sub 10.000 p.e. neidentificate prin Master Planurile Regionale, inclusiv localităţile sub 2.000 p.e. care de asemenea vor beneficia de spijin FEADR prin PNDR nu se poate respecta     soluţia tehnică standard, trebuie găşite soluţii neconvenţionale de captare, alimentare, colectare şi epurare a apei uzate, iar în cazul în care există sistemul de captare, trebuie identificată soluţia tehnică adecvată pentru colectarea şi epurarea apei uzate, conform cerinţelor Directivei Cadru Apă Intensitatea ajutorului

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar ajutorul public nerambursabil nu va depăşi 200.000 euro/beneficiar.
b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis”stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

Prevederi privind ajutorul de stat
Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsurăse va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar

Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis”sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis

Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsurăse face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul “de minimis”, Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor “de minimis” va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului destat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/ 2007 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor destat.

In cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii.

Criterii de selecţie
I. Localităţile rurale care nu au mai primit anteriorsprijin comunitar pentru o investiţie similară;
II. Localităţi rurale din regiunile cu grad desărăcie ridicat (in România sărăcia a fost definită şi calculată conform metodologiei elaborate de către Banca Mondială şi Comisia Anti-Sărăcie şi promovare a Incluziuniisociale (CASPIS) din cadrul Guvernului României având ca bază nivelul de bunăstare al unei gospodării măsurată prin cheltuielile de consum pe adult echivalent);
III. Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană;
IV. Proiecte integrate de investiţii – in acest caz acţiunea/ acţiunile secundară/secundare din cadrul proiectului integrat trebuie să deţină o pondere de minim 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului în cauză
V. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanţate din POS Mediu;
VI. Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care aşigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale);
VII. Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă;
VIII. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei;
IX. Proiecte de investiţii în infrastructurasocială;
X. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate.

Criterii de selecţie locale

In conformitate cu priorităţile strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL Parâng, în cadrul acestei măsuri se va asigura că:
– proiectele se incadreaza in obiectivele strategiei si contribuie la dezvoltarea teritoriului în funcţie de obiectivele acesteia
– beneficiarii sunt asociaţii sau parteneriate
– proiectele au ca obiectiv îndeplinirea condiţiilor de mediu
– proiectele promovează acţiuni inovative
– proiectele contribuie la scaderea ratei şomajului

La scorare se vor aloca punctaje maxime, in vederea selectării proiectelor descrise mai sus

Descrierea angajamentelor
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 destabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privindsprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancaresau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.

In cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.

Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, programe naţionale

Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR şi FC pentru infrastructura de apă/apă uzată are la bază Master Plan-uri Regionale, elaborate de către MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanţa acele proiecte de infrastructură de apă/apă uzată din localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e.) cu excepţia acelor localităţi rurale care sunt cuprinse în Proiectele Regionale care vor fi finanţate prin POS Mediu (FEDR, FC) şi cu excepţia proiectelor de infrastructură apă/apă uzată din staţiunile balneare şi balneoclimaterice din spaţiul rural care vor fisprijinite prin POR (FEDR).

Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR şi FC privind gestionarea deşeurilor:
In ceea ce priveşte managementul deşeurilor în perioada 2007-2013 prin FEDR şi FC (POS Mediu) vor fi susţinute investiţiile de dezvoltare a sistemelor de management integrat la nivel de judeţ care vor acoperi de asemenea şi localităţile rurale din judeţele care intră sub incidenţa POS Mediu şi sunt anexate în acest program;

Demarcarea intervenţiei FEADR, FEDR şi FC privind infrastructura de transport are la bază clasificarea drumurilor după cum estestipulat în legislaţia naţională, astfel:
– FEDR (POR) va susţine investiţiile aferente drumurilor judeţene şi străzilor urbane;
– FEDR (POS Transport) va susţine investiţiile aferente drumurilor naţionale;
– FC (POS Transport) va susţine investiţiile aferente reţelei TEN-T. Demarcarea în privinţa intervenţiei pentru patrimoniul cultural se face astfel:

FEDR (POR) va sprijini: patrimoniul UNESCO şi patrimoniul cultural naţional – grupa A şi patrimoniul cultural local din mediul urban – grupa B.

Demarcarea în privinţa intervenţiei FEADR, FEDR şi FSE privind investiţiile în infrastructura aferentă serviciilor sociale:
– FEADR (PNDR Axa 3) va susţine prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii din spaţiul rural;
– FEDR (POR) vasusţine reabilitarea infrastructurii existente. Demarcarea cu alte măsuri din PDL GAL Parâng

Infrastructura de drumuri – prin Măsura 125 vor fi sprijinite investiţiile pentru drumurile de acces la fermă şi drumurile de exploataţie forestieră caresunt drumuri de utilitate privată şi sunt administrate de persoane fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare, conform legislaţiei naţionale în vigoare, în timp ce prin Măsura 322 vor fi sprijinite drumurile publice de interes local care aparţin proprietăţii publice a comunei.

Infrastructura de apă/apă uzată – prin Măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor şituate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torentelor în bazinele hidrografice, în timp ce prin Măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată realizate la nivel de comună.

Infrastructura recreaţională – prin Măsura 313 sunt susţinute investiţiile în infrastructura recreaţională ca investiţii private dependente sau independente de structura de primire turistică, în timp ce prin Măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică recreaţională ce deserveşte locuitorii comunei unde o astfel de investiţie are loc.

Demarcarea cu Programul Naţional de Reabilitare a Aşezămintelor Culturale Prin Programul Naţional de Reabilitare a Aşezămintelor Culturale vor fi finanţate investiţiile noi (construcţie şi dotare) pentru aşezăminte culturale din spaţiul rural

Prin Măsura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, Axa 3 se va sprijini reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale existente în spaţiul rural.

Finanţare

Ajutor public: 100% (80% FEADR, 20% national)

Proiecte care presupun acţiuni pentru protecţia mediului (epurare ape menajere, tehnologii de protecţia mediului în cadrul lucrărilor de infrastructură, dezvoltarea şi protejarea spaţiilor verzi etc.)

Ajutor public: 100% (80% FEADR, 20% national)

Descarca Fisier