Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Măsura 313 – încurajarea activităţilor turistice -se înscrie în Axa 3 a PNDR -Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi se încadrează în obiectivele 3 – menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă şi 4 – creşterea atractivităţii teritoriului – ale Planului de Dezvoltare Locală al GAL Parâng.

Obiectivul general
Dezvoltarea activităţilor turistice în GAL Parâng. Care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural din această zonă.

Obiective specifice
– Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri
– Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;
– Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
– Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.

Obiective operaţionale
– Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică în teritoriul GAL Parâng.
– Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică GAL Parâng.
– Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic din GAL Parâng.

Raportul cu strategia de dezvoltare
Sector important al economiei, turismul furnizează oportunităţi noi şi alternative pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii regiunii.

Turismul are o contribuţie importantă în ceea ce priveşte regenerarea zonelor economice în declin, crearea de locuri de muncă şi susţinerea indirectă a altor sectoare.

Divers şi fragmentat, turismul este caracterizat în general de un număr mare de afaceri mici şi mijlocii şi de o adaptare relativ lentă a acestora la condiţiile schimbătoare ale pieţei, la noile tehnologii şi practicile managementului performant.

Creşterea competitivităţii regiunii şi a atractivităţii acesteia ca destinaţie turistică depinde de furnizarea unui turism calitativ, în termeni de acomodare şiservicii.

In contextul unor investiţii susţinute şi orientate spre dezvoltarea şi diversificarea produselor turistice şi a infrastructurii desusţinere, regiunea îşi poate îmbunătăţi semnificativ nivelul de atractivitate şi percepţie externă.

Măsura urmăreşte reducerea şi eventual eliminarea constrângerilor existente, pe baza unei abordări care are drept scop creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea economică durabilă a regiunii într-o manieră care să răspundă cerinţelor turiştilor şi de protejare a condiţiilor de mediu.

Dezvoltarea turismului pe baza unei abordări integrate implică o calitate ridicată a: serviciilor, condiţiilor de cazare, forţei de muncă, transportului, mediului şi ambianţei generale.

Totodată măsura urmăreşte să aşigure că turismul prin dezvoltareasa contribuie la bunăstarea economică, socială şi de mediu a regiunii

Descrierea acţiunilor ce vor fi realizate şi modul în care acestea satisfac nevoile stabilite în strategia de dezvoltare

Sprijinul prin acesta măsură vizează următoarele tipuri de investiţii în spaţiul rural al regiunii GAL Parâng
a) Investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) Investiţii în activităţi recreaţionale;
c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.;
d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Modul de acoperire a teritoriului de către acţiunile aferente acestei măsuri

Această măsură are ca arie de aplicabilitate întreg teritoriului GAL Parâng.
obiectivele 3 – menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă şi 4 – creşterea atractivităţii teritoriului – ale Planului de Dezvoltare Locală al GAL Parâng.

Sinergia cu alte măsuri
1. Priorităţile Uniunii Europene referitoare la:
– Conservarea biodiversităţii, protecţia apei şi a solului, diminuarea schimbărilor climatice şi a poluării aerului şi utilizarea pesticidelor;
– Implementarea inovaţiei în mediul rural, prin introducerea de noi produse şi procese ce au în vedere practici noi de producţie, de management de protecţie a mediului ce vor contribui la performantele fermierilor, micilor întreprinzători;
– Eficientizarea investiţiilor în producţia şi utilizarea de energie din surse regenerabile contribuind astfel la diminuarea poluării şi implicit la combaterea schimbărilor climatice;
– Agricultura ecologică pe baza dezvoltării producţiei şi a unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, luând în considerare potenţialul României în ceea ce priveşte agricultura ecologică;
– Dezvoltarea unui sector agricol, alimentar şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată compatibil cu liniile directoare comunitare şi care vizează atât îmbunătăţirea competenţelor profesionale prin investiţii în capitalul uman şi fizic cât şi restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi asectoarelor de procesare.

2. Programul Naţional de Reforme (PNR) al României
Programul Naţional de Reforme (PNR) al României, document elaborat în contextul strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită -sLR), evidenţiază reformele pe care Guvernul României le promovează cu prioritate şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere: macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă – într-un program coerent de reforme care să evidenţieze şi să valorifice şinergiile dintre domeniul economic şi cel social.

Priorităţile strategice ale PNR la care Planul de Dezvoltare Locală GAL Parâng îşi aduce contribuţia sunt următoarele:
– „îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea schimbărilor climatice”;

Acţiunile acestei măsuri se pot realiza fie individual, fie în complementaritate cu alte acţiuni din cadrul altor măsuri incluse în PDL GAL Parâng.

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură se înscriu în Axa 3 a PNDR – Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi se încadrează în:
– „Creşterea ocupării şi a ratei de activitate”;
– „ îmbunătăţirea capacităţii administrative”.

3. Cadrul strategic Naţional de Referinţă
Cadrul strategic Naţional de Referinţă stabileşte baza pentru folosirea eficientă a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 din Fondul de Coeziune şi alte fonduri structurale europene fiind inclus în Planul Naţional de Dezvoltare şi echivalent cu Cadrul strategic Naţional de Referinţă (CSNR). CSNR al României, aprobat de către Comişie în iulie 2007, a fost elaborat în acord cu Liniile Directoare strategice ale Politicii de Coeziune (Decizia Conşiliului CE/702/2006) şi are, de asemenea, la bază Obiectivele strategice de la Lisabona şi Goteborg.

CSNR se axează pe patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:
– Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
– Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
– Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din România;
– Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
– Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

Intervenţiile prevăzute în strategia CSNR ţin cont de necesitatea investiţiilor atât în zonele rurale cât şi în zonele urbane, în contextul rolului pe care îl deţin în cadrul dezvoltării regionale cât şi pentru a promova dezvoltarea teritorială echilibrată şi durabilă şi incluziunea socială. Strategia de dezvoltare rurală şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu strategia Lisabona şi cu obiectivele de la Goteborg, în special prin creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, prin sprijin acordat zonelor defavorizate, investiţii în protecţia mediului, asigurarea conformităţii cu standardele europene şi încurajarea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi alimentar.

Coerenţa şi conşistenţa dintre obiectivele Planului de Dezvoltare Locală GAL Parâng şi CSNR au în vedere dezvoltarea omogenă şi durabilă a tuturor zonelor rurale ale României şi eliminarea oricăror poşibilităţi de dublă finanţare.

4. Planului de Dezvoltare al judeţului Gorj, respectiv Planul de Dezvoltare al judeţului Vâlcea.
Strategia de Dezvoltare Judeţeană urmăreşte dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

5. Planului de Dezvoltare al regiunii sud – vest Oltenia pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al dezvolării regiunii este reprezentat de crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel european care să ducă la reducerea disparităţilor intra şi inter-regionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii. Obiectivele specifice sunt:
– creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale
– îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare sociala a grupurilor dezavantajate
– creşterea acceşibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare – inovare şi transfer tehnologic îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării de activităţi economice durabile.

Complementaritatea cu programe finanţate din fonduri europene:

6. Programul Operaţional Regional, program cu finanţare europeană, prin intermediul căruia sunt promovate: îmbunatatirea infrastructurii regionale şi locale de transport, îmbunatatirea infrastructurii sociale, dezvoltarea durabilă şi sprijinirea turismului, dezvoltarea IMM-urilor etc.

7. Programul Operaţional sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice, program cu finanţare europeană, prin care poate fi accesat sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilorşi implementarea de sisteme TIC.

Beneficiari

– Micro-întreprinderile – aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare Legea 346/2004 (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netăsau active totale având o valoare de până la 2 milioane Euro).Statutul de micro-întreprindere poate viza un beneficiar care deţine cel puţin statutul de persoană fizică autorizată;
– Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) – care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţaresăse autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere; Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare
– Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; Conform Legii 215/2001, asociaţii de dezvoltare intercomunitarăsunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale (în cazul de faţă doar între comune) pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonalsau regional ori furnizarea în comun a unorservicii publice
– ONG-uri, asociaţii, parteneriate

Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR.
Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi deselecţie prevăzute în această fişă este conşiderat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Acţiuni eligibile

Prin această măsură pot fi acoperite următoarele acţiuni: Pentru componenta a): i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri destructuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere:

– Pentru investiţii înstructuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitateaserviciilor propuse prin proiect, trebuiesă atingă standardul de calitate stabilit conform legislaţiei în vigoare de minimum 3 margarete/stele; © Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate aserviciilor propuse prin proiect, trebuiesă atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă.

In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din altesurse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.

Pentru componenta b)
i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentăsau dependentă destructura de primire turistică precumspaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai înscop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc. Pentru componenta c)
I. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare înscopul promovării, prezentării şi vizitării turistice;
II. Dezvoltarea desisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice dinspaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale;
III. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.;
IV. Investiţii legate de refacerea înscop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
V. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):
I. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor înscopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.

Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fisusţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware,soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi,studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cumsunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.

Model de posibile acţiuni inovative:
– dezvoltarea unui web site propriu GAL Parâng
– crearea şi dezvoltarea de tururi şi circuite turistice dezvoltarea ecoturismului
– organizarea de evenimente turistice – târguri turistice, conferinţe,schimburi de experienţă crearea şi dezvoltarea turismului desănătate şi de recreere
– organizarea de evenimente de artă culinară, de prezentare a meşteşugurilor şi tradiţiilor specifice zonei
– crearea de trasee turistice pentru biciclişti
– înfiinţarea unui punct de informare turistică amenajarea, dezvoltarea zonelor piscicole cuscop de agrement dezvoltarea utilizării energiei regenerabile
– parcare pentru rulote în zona lacurilor
– amenajareaspaţiului de recreere în zona lacurilor
– construirea de case tematice, de agrement, în zona lacurilor etc

Criterii de eligibilitate
– Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şistart-up (nou înfiinţate) trebuiesă fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, înspaţiul rural;
– în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;
– Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
– Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate Firmele în dificultate sunt definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele destat pentru salvarea şi Restructurarea Firmelor în Dificultate (Community Guidelines Onstate Aid For Rescuing and Restructuring Firms in Difficulty] publicate în OJ C244,1.10.2004, p.2;
– Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare;
– Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazulstructurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuiesă atingăstandardul de calitate de minim 3 margarete/stele;
– Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitateaserviciilor propuse prin proiect trebuiesă atingăstandardul de calitate de minim 1 margaretă;
– în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extindereastructurilor de primire turistice;
– Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuiesă respecte prevederile PUG;
– Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuiesă respecte/păstreze arhitecturaspecifică locală;
– Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice] trebuie să fie de cel puţin 1000 mp (suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei.); în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural;
– Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic;
– Beneficiarulsau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.)sausă le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
– Beneficiarul trebuiesă prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective,
– Beneficiarul trebuiesă prezinte avizele/autorizaţiile de mediu necesare investiţiei,să respecte după caz cerinţele de mediuspecifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;
– Beneficiarul trebuiesă dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţiasau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
– Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
– Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuiesă declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

Cheltuieli neeligibile
1.Impozite şi taxe fiscale;
– Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
– Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuielisimilare;
– Achiziţionare de echipament second – hand;

2.Investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura;
– Achiziţionarea cailor pentru curse şi competiţii;
– Cheltuieli generate de activităţile de creştere a cailor;
– Achiziţionarea de teren/clădiri;
– Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
– Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a prestaservicii de transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală;
– TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitive suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005;
– Costuri deschimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate deschimburile valutare asociate contului euro APDRP;

3.Contribuţia în natură;
– Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.;
– Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţiastudiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi astudiilor de fezabilitate;
– Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente.

Intensitatea ajutorului
Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect;

Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:
85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agro-turism;
– 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale;
– 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.

Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă,sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politicăsau religioasă etc.

Prevederi privind ajutorul de stat
Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsurăse va face conform Regulamentului Comisiei (CE] nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar).

Acest plafonse aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis”sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat destatul Membru este finanţat în totalitatesau parţial dinsurse de origine comunitară.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis
Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr.1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul “de minimis”, Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor “de minimis” va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3] al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului destat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor destat.

In cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiectsprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii.

Criterii de selecţie

Pentru componenta a), b) :
I. Aplicantul nu a mai beneficiat desprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani;
II. Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nusuntsuficient dezvoltate din acest punct de vedere;
III. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţii;
IV. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului;
V. Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c)sau d);
VI. Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate înscopul desfăşurării activităţii turistice;
VII. Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajăriistructurilor de primire turistice;
VIII. Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat desprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1.

Pentru componentele c) şi d):
I. Proiecte incluse într-ostrategie de promovare la nivel naţional/regional/judeţeansau local (de tip LEADER);
II. Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/investiţii de turism;
III. Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile deselecţie maisus menţionate.

Criterii de selecţie locale
In conformitate cu priorităţilestrategiei de dezvoltare a teritoriului GAL Parang, în cadrul acestei măsuri se va asigura că:
– proiectele se incadreaza in obiectivele strategiei si contribuie la dezvoltarea teritoriului în funcţie de obiectivele acesteia
– beneficiarul are vârsta de până la 40 de ani
– Proiecte promovate de asociaţii, parteneriate
– proiectele integrează probleme de mediu (tehnologie verde)
– proiectul promovează acţiuni inovative (dezvoltarea integrată a patrimoniului natural, cultural şi acţiuni recreative în scop turistic) proiectul contribuie la reducerea şomajului pe cuprinsul teritoriului

La scorare se vor aloca punctaje maxime, in vederea selectării proiectelor descrise mai sus

Descrierea angajamentelor
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 destabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privindsprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancaresau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.

în cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceastase angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.

Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE
– Demarcare FEADR -FEDR (PNDR -POR) Intervenţia FEADR vizează:
– Investiţiile realizate de micro-întreprinderi în infrastructura de primire turistică, infrastructura recreaţională dinspaţiul rural, cu excepţia investiţiilor dinstaţiunile balneo-climaterice;
– Centre locale de informare şi promovare turistică dinspaţiul rural;
– Investiţii publice în infrastructura turistică la scară mică cu respectarea plafonului stabilit prin măsură.

Intervenţia FEDR vizează:
Investiţii în infrastructura turistică înspaţiul urban;
– Investiţii în infrastructura turistică înstaţiunile balneoclimaterice indiferent de teritoriu – ruralsau urban;
– Centrele naţionale de promovare turistică;
– Investiţii în infrastructura lascară mare înspaţiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de minim 1.500.000 Euro.

Demarcare cu alte măsuri FEADR
– Prin Măsura 312 suntsusţinute investiţii productive însectorul non-agricol, exceptând activităţile de turismsusţinute prin Măsura 313;
– Prin Măsura 322 suntsusţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată, precum şi infrastructura recreaţională de utilitate publică pentru populaţia rurală, iar prin Măsura 313 sunt susţinute investiţiile de racordare astructurilor de primire turistice şi a infrastructurii recreaţionale la utilităţile publice, ca părţi componente ale proiectului;
– Prin Măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor situate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torenţilor în bazinele hidrografice.

Coerenţa intervenţiei PDL GAL Parâng cu intervenţia POS DRU:

Investiţiile susţinute prin Măsura 313 din PDL GAL Parâng sunt completate de intervenţia POS DRU privind orientarea, consilierea şi traning-ul în domeniul antreprenorial şi non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, înspecial a acelora care provin din agricultura desubzistenţă.

Finanţare

Ajutor public: 50% sau 85% (80% FEADR, 20% national)

Proiecte care cuprind acţiuni de protecţie a mediului pentru încorporarea de tehnologie verde

Ajutor public: 50% sau 85% (80% FEADR, 20% national)

Indicatori de monitorizare

Descarca Fisier