Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare locală
Măsura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole -se înscrie în Axa 1 a PNDR -Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier şi se încadrează în cel de-al doilea dintre obiectivele operaţionale ale teritoriului acoperit de GAL Parâng, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie la nivelul Teritoriului Parâng

Obiective specifice
– Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
– Adaptarea exploataţiilor din GAL Parâng la standardele comunitare;
– Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole din GAL Parâng sprijinite;
– Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere în GAL Parâng.

Obiective operaţionale
Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

Raportul cu strategia de dezvoltare

Diversificarea sectorului agricol este esenţială pentru furnizarea de oportunităţi de angajare pentru populaţie şi pentru sprijinirea comunităţilor rurale.

Fermierii din teritoriul acoperit de GAL Parâng vor trebui să se adapteze cerinţelor şi oportunităţilor unei pieţe noi şi mai extinse care se caracterizează printr-o gamă de activităţi mai largă, astfel încât să fie valorificate la maxim toate poşibilităţile economice.

Managementul spaţiului rural trebuie să fie privit ca un întreg şi nu fragmentat, astfel încât să se creeze oportunităţi atât pentru activităţile non-agricole cât şi pentru alte activităţi care să genereze venituri suplimentare.

Este cunoscută cerinţa pieţei din ce în ce mai mare pentru produse ecologice, de calitate superioară atât pe piaţa internă cât şi internaţională, de aceea sunt necesare investiţii în modernizarea şi înzestrarea cu tehnologii la standarde europene a fermelor şi crearea de reţele de distribuţie a produselor agricole şi agroalimentare la nivel regional, naţional şi chiar internaţional.

Integrarea în domeniile aprovizionării, depozitării, prelucrării produselor agroalimentare, desfacerii, creditului, serviciilor în anumite limite ale producţiei agricole este o componentă majoră a modernizării structurilor sociale în agricultură. Activitatea de integrare în relaţiile dintre numeroasele tipuri şi forme de exploataţii agricole, de service şi industrializare se constituie la nivel regional în sistemul agroalimentar (agribusiness-ul).

Agribusiness-ul (filiera agroalimentară) se constituie într-o activitate integrată, care include exploataţiile agricole, prelucrarea, semiprelucrarea produselor alimentare, comercializarea, agricultura fiind parte integrată a acestui sistem, producţiile vegetale şi animale fiind baza acestui sistem.

In special în zona rurală este important să se încurajeze dezvoltarea de societăţi orientate spre valorificarea resurselor locale, iar GAL Parâng reprezintă un teritoriu în cadrul căruia această direcţie este conşiderată prioritară.

Valorificarea superioară a produselor agroalimentare, presupune organizarea corespunzătoare a întregului circuit al produselor de la producător la consumator, fiind necesare asigurarea condiţiilor optime pentru intregul proces, după cum urmează:
– producţie şi depozitare
– procesare şi prelucrare distribuţie

Infrastructura pentru facilitarea depozitării este necesară în vederea păstrării producţiei agricole pe o perioadă cât mai mare, de asemenea spaţiile de procesare şi prelucrare trebuie să aşigure standardele europene de calitate. Distribuţia către beneficiarii produselor agricole cu o valoare adăugată cât mai mare încheie acest circuit.

In ceea ce priveşte lanţurile de oferte din agricultură, pentru a afla realitatea pieţii, trebuie corelate cererea şi oferta şi cât de mult se poate foloşi din acest lanţ în economia regiunii GAL Parâng, a judeţelor Gorj şi Vâlcea şi de ce nu a întregii regiuni sud vest – Oltenia interdependenţele dintre sectoare şi domeniile unde intervenţiile pot avea cel mai mare efect, astfel încât produsele agricole să aibă o valoare adăugată mare.

Pentru creşterea eficientizării lucrărilor agricole, echipamentele tehnice destinate agriculturii sunt : parcuri de tractoare şi maşini agricole al căror nivel de modernitate şi performanţă este esenţial pentru reducerea timpului necesar efectuării lucrărilor şi a eficacităţii acestora. Pentru creşterea producţiilor se recomandă utilizarea de sămânţă certificată, rezultând o mai bună previzionare a recoltelor.

Pentru creşterea competitivităţii în agricultură trebuie acordat sprijin producătorilor individuali, asociaţiilor de producători – dar şi suport pentru organizarea de cursuri de instruire, care nu fac parte din programele de învăţământ sau sistemele de educaţie agricolă şi forestieră la nivel secundar şi superior. De asemenea, sunt necesare acţiuni privind asigurarea accesului egal la activităţile din mediul rural.

Descrierea acţiunilor ce vor fi realizate şi modul în care acestea satisfac nevoile stabilite în strategia de dezvoltare

în cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.

Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde:
a) îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul “Tipuri de investiţii”;
c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole;
d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei;
e) înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (până la 5 ani] şi regenerare pe cale vegetativă (lăstari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, sălcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă;
f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora.

Modul de acoperire a teritoriului de către acţiunile aferente acestei măsuri
Această măsură are ca arie de aplicabilitate întreg teritoriul GAL Parâng

Acţiunile acestei măsuri se pot realiza fie individual, fie în complementaritate cu alte acţiuni din cadrul altor măsuri incluse în PDL Parâng

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură se înscriu în Axa 1 a PNDR -Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, şi de asemenea, în cel de al doilea dintre obiectivele operaţionale ale GAL Parâng, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Sinergia cu alte măsuri

1. Priorităţile Uniunii Europene referitoare la:
– Conservarea biodiversităţii, protecţia apei şi a solului, diminuarea schimbărilor climatice şi a poluării aerului şi utilizarea pesticidelor;
– Implementarea inovaţiei în mediul rural, prin introducerea de noi produse şi procese ce au în vedere practici noi de producţie, de management de protecţie a mediului ce vor contribui la performantele fermierilor, micilor întreprinzători;
– Eficientizarea investiţiilor în producţia şi utilizarea de energie din surse regenerabile contribuind astfel la diminuarea poluării şi implicit la combaterea schimbărilor climatice;
– Agricultura ecologică pe baza dezvoltării producţiei şi a unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, luând în considerare potenţialul României în ceea ce priveşte agricultura ecologică;
– Dezvoltarea unui sector agricol, alimentar şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată compatibil cu liniile directoare comunitare şi care vizează atât îmbunătăţirea competenţelor profesionale prin investiţii în capitalul uman şi fizic cât şi restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi asectoarelor de procesare.

2. Programul Naţional de Reforme (PNR) al României
Programul Naţional de Reforme (PNR) al României, document elaborat în contextul strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită), evidenţiază reformele pe care Guvernul României le promovează cu prioritate şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere: macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă – într-un program coerent de reforme care să evidenţieze şi să valorifice sinergiile dintre domeniul economic şi cel social.

Priorităţile strategice ale PNR la care Planul de Dezvoltare Locală GAL Parâng îşi aduce contribuţia sunt următoarele:
– îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea schimbărilor climatice;
– Creşterea ocupării şi a ratei de activitate;
– îmbunătăţirea capacităţii administrative.

3. Cadrul strategic Naţional de Referinţă
Cadrul strategic Naţional de Referinţă stabileşte baza pentru folosirea eficientă a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 din Fondul de Coeziune şi alte fonduri structurale europene fiind inclus în Planul Naţional de Dezvoltare şi echivalent cu Cadrul strategic Naţional de Referinţă (CSNR). CSNR al României, aprobat de către Comişie în iulie 2007, a fost elaborat în acord cu Liniile Directoare strategice ale Politicii de Coeziune (Decizia Consiliului CE/702/2006) şi are, de asemenea, la bază Obiectivele strategice de la Lisabona şi Goteborg.

CSNR se axează pe patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:
– Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
– Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
– Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din România;
– Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
– Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

Intervenţiile prevăzute în strategia CSNR ţin cont de necesitatea investiţiilor atât în zonele rurale cât şi în zonele urbane, în contextul rolului pe care îl deţin în cadrul dezvoltării regionale cât şi pentru a promova dezvoltarea teritorială echilibrată şi durabilă şi incluziunea socială. Strategia de dezvoltare rurală şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu strategia Lisabona şi cu obiectivele de la Goteborg, în special prin creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, prin sprijin acordat zonelor defavorizate, investiţii în protecţia mediului, asigurarea conformităţii cu standardele europene şi încurajarea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi alimentar.

Coerenţa şi consistenţa dintre obiectivele Planului de Dezvoltare Locală GAL Parâng şi CSNR au în vedere dezvoltarea omogenă şi durabilă a tuturor zonelor rurale ale României şi eliminarea oricăror posibilităţi de dublă finanţare.

4. Planului de Dezvoltare al judeţului Gorj, respectiv Planul de Dezvoltare al judeţului Vâlcea.
Strategia de Dezvoltare Judeţeană urmăreşte dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

5. Planului de Dezvoltare al regiunii sud – vest Oltenia pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al dezvolării regiunii este reprezentat de crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel european care să ducă la reducerea disparităţilor intra şi interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii. Obiectivele specifice sunt:
– creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale
– îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare sociala a grupurilor dezavantajate
– creşterea acceşibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare – inovare şi transfer tehnologic îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării de activităţi economice durabile.

6. Programul Operaţional Regional, program cu finanţare europeană, prin intermediul căruia sunt promovate: îmbunatatirea infrastructurii regionale şi locale de transport, îmbunatatirea infrastructurii sociale, dezvoltarea durabilă şi sprijinirea turismului, dezvoltarea IMM-urilor etc.

7. Programul Operaţional sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice, program cu finanţare europeană, prin care poate fi accesat sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor şi implementarea de sisteme TIC.

8. Complementaritatea cu programe finanţate din fonduri naţionale:
Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale (finanţat de Ministerul Economiei].

Beneficiari

Beneficiarii măsurii sunt fermierii.

Sunt exceptate de la sprijinul prin această măsură organizaţiile de producători din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I.

Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare.

Grupurile de producători şi cooperativele sunt beneficiari ai măsurii cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este conşiderat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE] nr. 1974/2006.

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
a) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice;
b) Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei;
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
e) Beneficiarul trebuie să declare că aşigură cofinanţarea investiţiei;
f) Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. în anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu, aşa cum se prezintă la punctul 5.2. din PNDR.

Sectoare prioritare
In cadrul măsurii sectoarele prioritare sunt:
Sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconverşiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă, Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine, (ii) porcine (iii) ovine şi caprine, (iv) păsări. Pentru aceste sectoare prioritare, punctarea se va realiza diferenţiat între categorii de producţie în cadrul aceleiaşi specii.

Criterii de selecţie
Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;
– Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai sus. Proiectele din sectorul vegetal de la priorităţile i, ii, iii şi iv care au investiţii în sisteme de irigaţii vor primi punctaj suplimentar pentru acest criteriu de selecţie. Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de un punctaj suplimentar.
– Exploataţii agricole de semisubzistenţă;
– Beneficiarul, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, este constituit ca formă asociativă sau este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleaşi tip de activitate;
– Exploataţii vegetale şi de creşterea animalelor în sistem ecologic;
– Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole;
– Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;
– Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate.

Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii în sisteme de irigaţii, energie regenerabilă şi procesare în cadrul fermei, se acordă în funcţie de ponderea acestor investiţii în valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru proiectele care prevăd producţie în sistem ecologic punctajul se acordă în funcţie de ponderea suprafeţei/numărului de animale în suprafaţa totală/numărul total de animale a exploataţiei.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate şi în conformitate cu criteriile de selecţie locală

Criterii de selecţie locală în conformitate cu priorităţile strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL Parâng, în cadrul acestei măsuri se va asigura că se vor aplica următoarele criterii de selecţie locală:
– proiectele se incadreaza in obiectivele strategiei si contribuie la dezvoltarea teritoriului în funcţie de obiectivele acesteia
– beneficiarul are vârsta de până la 40 de ani;
– beneficiarul este fermier de semi-subzistenţă
– beneficiarul este grup de producători, asociaţie sau parteneriat
– proiectul are ca obiectiv promovarea de acţiuni legate de mediu (energie regenerabilă, etc.)
– proiectul prevede acţiuni inovative

La scorare se vor aloca punctaje maxime, in vederea selectării proiectelor descrise mai sus.

Descrierea standardelor
In cazul introducerii unui standard comunitar nou, se acordă o perioadă de graţie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploataţiile agricole.

Tinerilor fermieri care beneficiază de sprijinul prevăzut în Regulamentul (CE ) nr. 1698/2005 la articolul 20 lit. (a), punctul (ii), li se acordă sprijin pentru investiţiile realizate cu scopul respectării standardelor comunitare în vigoare, dacă au fost incluse în Planul de afaceri, prevăzut la articolul 22 aliniatul (1) litera (c) din Regulamentul menţionat Perioada de graţie la sfârşitul căreia trebuie respectate standardele comunitare nu poate depăşi 36 de luni de la data instalării tinerilor.

Descrierea cerinţelor şi obiectivelor cu privire la îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiilor agricole
Sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale care conduc la îmbunătăţirea performanţei generale a unei exploataţii agricole şi care îndeplinesc atât standardele naţionale cât şi pe cele comunitare.

In partea economică a memoriului justificativ în cazul achiziţiilor şimple, sau a studiului de fezabilitate în cazul obiectivelor de investiţii care au şi construcţii, beneficiarul unui proiect de investiţii trebuie să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar şi de mediu, conform următoarei liste indicative:

Acţiuni eligibile
In cadrul acestei măsuri, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale, după cum urmează:
i. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor;
ii. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
iii. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.;
iv. Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;
v. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
vi. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
vii. înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconverşie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;
viii. înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;
ix. înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;
x. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;
xi. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;
xii. Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;
xiii. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei (Numai dacă 50% din materia primă este produsă în ferma proprie, rezultatul procesării este tot un produs din Anexa I la Tratatul de Instituire a UE, iar agricultura reprezintă şi rămâne activitatea de bază), cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;
xiv. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii, şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);
xv. Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;
xvi. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Model de posibile acţiuni inovative :
– Introducerea de tehnologii de producţie inovative, bune practici
– achiziţionarea de instalaţii de energie regenerabilă
– investiţii pentru realizarea şi procesarea produselor tradiţionale la nivelul fermelor
– introducerea de noi tehnologii de cultivare, de producţie, de procesare
– crearea şi funcţionarea de pagini web ce au ca scop comercializarea produselor tradiţionale şi, aşadar, extinderea canalelor de distribuţie
– campanii de promovare a brand-urilor locale
– înfiinţare ferme agricole model

Investiţiile şi costurile neeligibile sunt:
– Construcţia sau modernizarea locuinţei;
– Achiziţionarea de bunuri second-hand;
– Achiziţia de drepturi de producţie agricolă, de animale, plante anuale şi plantarea lor, conform art. 55, pct.2 din Regulamentul Conşiliului (CE) nr. 1974/2006;
– Achiziţionarea de teren;
– TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitive suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
– Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
– Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
– Contribuţia în natură;
– Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
– Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.;
– Costuri realizate înainte de aprobare a proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;
– Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”;
– Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
– Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal şi transport persoane;
– Investiţii privind operaţiunile de şimplă înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;

Investiţii în sectorul de piscicultură şi acvacultură; Investiţii în exploataţii de creştere a animalelor de blană; Investiţii pentru producerea pomilor de Crăciun;

Investiţiile realizate în cadrul schemelor de sprijin în conformitate cu art. 2(2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006.

Tipul sprijinului
Sprijin public nerambursabil.

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de plăţi plata unui avans în cuantum de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

Plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finanţare.

Intensitatea ajutorului
Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 200.000 Euro. Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu :
– 10% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare;
– 10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
– 10% pentru investiţiile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de operaţiuni: „îmbunătăţirea eficienţei utilizării şi depozitării îngrăşămintelor cu azotat”, „instalaţii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investiţiilor în aceste două tipuri de operaţiuni;

Valoarea maximă va fi de 200.000 Euro cofinantare publica, iar valoarea totală a investitiei un va depasi 400.000 euro.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru operaţiunile prevăzute la art. 36 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor destat în înţelesul art. 87 (1) din Tratat, sau cu altă contribuţie a statului membru, dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intenşităţii maxime asprijinului stipulată de Regulamentul [CE] nr. 1698/2005.

Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finanţare de către Agenţia de plăţi.

Finanţare

Ajutor public: 40% (80% FEADR, 20% naţional)

Proiecte care cuprind acţiuni de protecţie a mediului pentru adaptarea şi respectarea standardelor privind nitraţii, investiţii în surse de energie regenerabilă
Ajutor public: 40% (80% FEADR, 20% national)

Indicatori de monitorizare

Descarca Fisier