Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare rurală – miza intervenţiei
Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri se înscrie în Axa 1 a PNDR – Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, înscriindu-se, de asemenea, în cel de-al doilea dintre obiectivele operaţionale ale teritoriului acoperit de GAL Parâng, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiective generale
– îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
– îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiective specifice
– Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiective operaţionale
– Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii în GAL Parâng şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
– Sprijinirea dezvoltării afacerilor derulate de către tinerii care conduc ferme de semi subzistentă

Raportul cu strategia de dezvoltare
– în totalul forţei de muncă ocupate în agricultură ponderea salariaţilor este foarte mică, de 3,09%. Ponderea cea mai mare este deţinută de lucrătorii pe cont propriu şi de lucrătorii familiali neremuneraţi. Aceste două categorii cuprind în mare măsură “alţi membri de familie”, respectiv şi tineri cu vârstă sub 35 de ani.

Analizând, la nivelul întregii ţări, structura de vârstă a managementului în cadrul exploataţiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constată că o pondere foarte mare de 71% o reprezintă şefii de exploataţii cu vârsta de 55 de ani şi peste, comparativ cu ponderea celor cu vârsta între 35 şi 55 de ani de 25% şi a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005). Tendinţa de îmbătrânire a şefilor de exploataţii se observă şi în cadrul exploataţiilor cu personalitate juridică.

Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine astfel o necesitate asectorului agricol, având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii sociale a comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igienă şi bunăstare a animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.

Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural, conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale.

Descrierea acţiunilor ce vor fi realizate şi modul în care acestea satisfac nevoile stabilite în strategia de dezvoltare

Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:
– îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
– îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
– Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
– Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură se înscriu în Axa 1 a PNDR -Creşterea competitivitătii sectorului agricol şi forestier, şi de asemenea, în cel de al doilea dintre obiectivele operaţionale ale GAL Parâng, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Modul de acoperire a teritoriului de către acţiunile aferente acestei măsuri

Această măsură are ca arie de aplicabilitate întreg teritoriului GAL Parâng.

Acţiunile acestei măsuri se pot realiza fie individual, fie în complementaritate cu alte acţiuni din cadrul altor măsuri incluse în PDL Parâng.

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această măsură se înscriu în Axa 1 a PNDR -Creşterea competitivitătii sectorului agricol şi forestier, şi de asemenea, în cel de al doilea dintre obiectivele operaţionale ale GAL Parâng, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Sinergia cu alte măsuri

1. Priorităţile Uniunii Europene referitoare la:
– Conservarea biodiversităţii, protecţia apei şi a solului, diminuarea schimbărilor climatice şi a poluării aerului şi utilizarea pesticidelor;
– Implementarea inovaţiei în mediul rural, prin introducerea de noi produse şi procese ce au în vedere practici noi de producţie, de management de protecţie a mediului ce vor contribui la performantele fermierilor, micilor întreprinzători;
– Eficientizarea investiţiilor în producţia şi utilizarea de energie din surse regenerabile contribuind astfel la diminuarea poluării şi implicit la combaterea schimbărilor climatice;
– Agricultura ecologică pe baza dezvoltării producţiei şi a unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, luând în considerare potenţialul României în ceea ce priveşte agricultura ecologică;
– Dezvoltarea unui sector agricol, alimentar şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată compatibil cu liniile directoare comunitare şi care vizează atât îmbunătăţirea competenţelor profesionale prin investiţii în capitalul uman şi fizic cât şi restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi asectoarelor de procesare

2. Programul Naţional de Reforme (PNR) al României
Programul Naţional de Reforme (PNR] al României, document elaborat în contextual strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită ), evidenţiază reformele pe care Guvernul României le promovează cu prioritate şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere: macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă – într-un program coerent de reforme care să evidenţieze şi să valorifice şinergiile dintre domeniul economic şi cel social.

Priorităţile strategice ale PNR la care Planul de Dezvoltare Locală Parâng îşi aduce contribuţia sunt următoarele:
– îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea schimbărilor climatice;
– Creşterea ocupării şi a ratei de activitate;
– îmbunătăţirea capacităţii administrative.

3. Cadrul strategic Naţional de Referinţă
Cadrul strategic Naţional de Referinţă stabileşte baza pentru folosirea eficientă a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 din Fondul de Coeziune şi alte fonduri structurale europene fiind inclus în Planul Naţional de Dezvoltare şi echivalent cu Cadrul strategic Naţional de Referinţă (CSNR].

CSNR al României, aprobat de către Comisie în iulie 2007, a fost elaborat în acord cu Liniile Directoare strategice ale Politicii de Coeziune (Decizia Consiliului CE/702/2006) şi are, de asemenea, la bază Obiectivele strategice de la Lisabona şi Goteborg.

CSNR se axează pe patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:
– Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
– Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
– Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din România;
– Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;
– Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

Intervenţiile prevăzute în strategia CSNR ţin cont de necesitatea investiţiilor atât în zonele rurale cât şi în zonele urbane, în contextul rolului pe care îl deţin în cadrul dezvoltării regionale cât şi pentru a promova dezvoltarea teritorială echilibrată şi durabilă şi incluziunea socială. Strategia de dezvoltare rurală şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu strategia Lisabona şi cu obiectivele de la Goteborg, în special prin creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, prin sprijin acordat zonelor defavorizate, investiţii în protecţia mediului, asigurarea conformităţii cu standardele europene şi încurajarea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi alimentar.

Coerenţa şi consistenţa dintre obiectivele Planului de Dezvoltare Locală Parâng şi CSNR au în vedere dezvoltarea omogenă şi durabilă a tuturor zonelor rurale ale României şi eliminarea oricăror posibilităţi de dublă finanţare.

4. Planului de Dezvoltare al judeţului Gorj, respectiv Planul de Dezvoltare al judeţului Vâlcea.
Strategia de Dezvoltare Judeţeană urmăreşte dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

5. Planului de Dezvoltare al regiunii sud – vest Oltenia pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al dezvolării regiunii este reprezentat de crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel european care să ducă la reducerea disparităţilor intra şi inter regionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii. Obiectivele specifice sunt:
– creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale,
– îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare sociala a grupurilor dezavantajate,
– creşterea accesibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare – inovare şi transfer tehnologic îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării de activităţi economice durabile.

6. Programul Operational sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, program cu finanţare europeană, prin intermediul căruia se urmăreşte formarea profesională în scopul creşterii economice şi dezvoltării societătii bazate pe cunoaştere, conectarea cu piaţa muncii, creşterea adaptabilitătii lucrătorilor şi a întreprinderilor, propovarea măsurilor active de ocupare etc.

7. Fonduri nerambursabile oferite de Consiliile Judeţene Gorj şi Vâlcea

Beneficiari
Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:
– Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei;
– Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.
– Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei,
– Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.

Nivelul minim de calificare solicitat este:
– absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol;
– absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.

O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.

In cazul în care o exploatatie agricolă a primit sprjin prin PNDR pentru acest tip de activitate, aceasta nu va fi eligibilă pentru sprijin prin această măsură în cadrul GAL Parâng.

Un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură.
– Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă/conceşionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE, pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie.
– Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară activitatea sub o gestiune unică şi are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole şi/sau activitate zootehnică.
– Conducătorul exploataţiei este acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizicăsau acţionar unic), o Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimenşiune economică este de 1.200 Euro.

Contractele de arendare trebuie sa fie încheiate pe termen de minim 5 ani. Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată în Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului.

Tinerii fermieri care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

Criterii de selecţie a beneficiarilor măsurii:
– deţine o fermă de semi-subzistentă;
– deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată;
– are în proprietate exploataţia agricolă ;
– face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în vigoare;
– accesează o măsură de agromediu.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate, şi acordând prioritate criteriilor de selecţie locale

Criterii de selecţie locală:
– proiectele se incadreaza in obiectivele strategiei si contribuie la dezvoltarea teritoriului în funcţie de obiectivele acesteia
– beneficiarul preia o ferma de semi-subzistentă
– beneficiarul este membru al unui grup de producători, asociaţii sau parteneriat
– proiectul cuprinde acţiuni pentru protectia mediului

La scorare se vor aloca punctaje maxime, in vederea selectării proiectelor descrise mai sus

Măsura 112 se adresează în exclusivitate tinerilor sub 40 de ani

Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie să cuprindă:    
– o scurtă descriere a situaţiei curente;
– Obiectivele restructurării;
– Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi autorizaţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
– Schimbările de management solicitate;
– Pregătirea profesională solicitată;
– Tipul şi cantitatea produselor obţinute în timpul şi după restructurare, inclusiv oportunităţile de piaţă;
– Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate;
– Elemente referitoare la mediu;
– Evaluarea principalelor riscuri;
– Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.

Acţiuni eligibile
– construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;
– achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;
– achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;
– plantarea şi replantarea plantelor perene;
– achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

Model de posibile acţiuni inovative :
– Consolidării initiativei antreprenoriale în cadrul unor noi activităti care să diminueze dependenta de agricultură: agroturism, energie din surse alternative, marca de calitate a produselor tradiţionale,etc.
– Introducerea de tehnologii de producţie inovative
– Elaborarea şi administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea produselor tradiţionale şi, aşadar, extinderea canalelor de distributie.
– Implementarea standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de marca teritoriale (meniuni şi degustări,seminarii practice, etc)
– Sprijin pentru producereaşi comercializarea produselor tradiţionale
– Sprijin pentru asigurareaserviciilor de calitate în turism şi agroturism în concordantă cu politica de protejare a mediului inconjurător
– Practicarea agiculturii ecologice
– Dezvoltarea desere, pepiniere, etc

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei.

Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care se realizează atât din sprijinul acordat prin măsură cât şi/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori” şi constituie document justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Beneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte să-1 obţină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Planului de Dezvoltare Locală Parâng.

Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluată de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, nu mai târziu de 3 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar conformitatea completă nu mai târziu de 5 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier. Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră:
inundaţii, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de către comişiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în condiţiile pe care le va defini ulterior.

Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de maxim 18 luni de la data instalării (data la care a preluat/înfiinţat expoataţia].

Utilizarea posibilităţii de a combina diferite măsuri prin Planul de afaceri dând acces tinerilor fermieri la aceste măsuri.

Conform art.13 (5) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, în situaţia în care prin Planul de afaceri se prevede accesarea şi a altor măsuri din Planul de Dezvoltare Locală Parângr, acesta trebuie să fie suficient de detaliat pentru asusţine o cerere de sprijin în temeiul măsurilor în cauză. Astfel, tinerii fermieri pot să acceseze măsurile care vizează formarea profesională şi serviciile de consultanţă. După caz, un tânăr fermier poate accesa măsura de modernizare a exploataţiilor agricole.

Intensitatea ajutorului
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă, în două tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare asprijinului de instalare a tânărului fermier.

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie. Fondurile pe strategie sunt limitate si este necesara stabilirea altor plafoane financiare.

Modalitatea de plată
Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranşe de plată:
– Prima tranşă se va acorda la data aprobării de către GAL Parâng a solicitării pentru acordarea sprijinului şi va fi de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;
– A doua tranşă, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea acţiunilor prevăzute în Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare. Verificarea condiţiilor pentru acordarea celei de a doua tranşe nu va depăşi 36 luni de la data deciziei pentru acordarea sprijinului.

Recuperarea primei tranşe nu va fi solicitată în cazul în care tânărul fermier nu îndeplineşte la data verificării, conformitatea cu acţiunile prevăzute în Planul de afaceri, din cauza unei situaţii de forţă majoră, iar a doua tranşă nu va mai fi plătită.

Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă îşi încetează activitatea agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua tranşă.

Finanţare
Ajutor public: 100% (80% FEADR, 20% national)

Proiecte care cuprind acţinui de protecţie a mediului pentru adaptarea şi respectarea
standardelor privind nitraţii, investiţii în surse de energie regenerabilă etc. Ajutor public: 100% (80% FEADR, 20% national)

Indicatori de monitorizare:

Descarca Fisier